Daca nu ai fost la orele de chimie (sau biochimie, aviz studentilor la medicina/medicilor), atunci te-ai putea decide sa treci peste acest articol pentru ca, probabil, ti se va parea foarte tehnic. Dar, pentru multi cititori, in special cei care au inteles avantajele hranirii low-carb, citirea acestei documentari va facilita intelegerea multor lucruri despre grasimi si metabolismul acizilor grasi.
Acizii grasi sunt, in general, clasificati dupa lungimea lanturilor de carbon: scurt (2, 3 sau 4), mediu (6 pana la 12) si lung (14 sau mai mult) – si dupa numarul de legaturi duble din acel lant. Grasimile saturate nu au legaturi duble, mono-nesaturatele au o singura legatura dubla in lantul de carbon iar poli-nesaturatele au doua sau mai multe legaturi duble.
Acizii grasi cu lant scurt sunt consumati in mod curent in dieta, in acidul acetic (2 carbon), otet si acid lactic (3 carbon) in iaurt, lapte batut, branza naturala si anumite produse vegetale fermentate, cum ar fi varza murata si kimchi. Aditional, cetonele facute in ficatul nostru – beta-hidroxibutirat si acetoacetat – sunt acizi grasi cu 4 legaturi de carbon ca lungime care, la fel ca si lactatul, au un extra atom de oxigen atasat la lantul de carbon.
Toate acestea, fie ca sunt consumate in dieta sau produse metabolic, sunt rapid oxidate ca sursa de energie de catre o serie de tesuturi din organism.
Acizii grasi cu lant mediu sunt gasiti in grasimile din lactate (lapte, unt si smantana) si in unele uleiuri „tropicale” cum ar fi uleiul de palmier. Acesti acizi grasi, cu exceptia laureatului de carbon 12 nu sunt incorporate sub forma de trigliceride si stocate in organism. Odata mancate ele trebuie oxidate corespunzator pentru energie de catre mitocondrii.
Spre deosebire de acizii grasi cu lant lung care necesita asistenta din partea proteinelor din membrana mitocondriala pentru a patrunde in matricea mitocondriala, acizii grasi cu lant mediu trec de acest pas regulatoriu. Daca consumam mai multe grasimi cu lant mediu decat putem arde intr-o perioada de timp, ficatul nostru converteste excesul in cetone care, in schimb, pot fi consumate ca energie de un numar mare de organe (de exemplu: creierul).
Acizii grasi cu lant lung consumati in dieta poti fi oxidati (arsi pentru energie) sau stocati ca trigliceride. Ca o regula generala, cu cat este mai lung lantul de carbon, cu atat este mai probabil ca respectivul acid gras sa fie stocat. Dar asta nu este uniform adevarat, pentru ca un acid gras nesaturat cu o legatura dubla apropiata de capatul „omega” (capatul opus al lantului fata de jumatatea acida carboxilica COOH terminala) este mai probabil sa fie oxidat (ars pentru energie) decat un lant de aceeasi lungime cu orice dubla legatura mai departe de capatul omega.
Astfel, acizii grasi omega 3, care sunt numiti asa pentru ca au o dubla legatura care este la doar 3 legaturi de carbon fata de capatul omega, sunt mai predispusi sa fie oxidati ca si combustibil (energie) decat omologii lor, acizii grasi omega-6 sau omega-9. Aceste preferinte metabolice diferite pentru oxidare Vs. stocare ajuta la a explica de ce compozitia grasimii noastre corporale difera fata de grasimii din dieta noastra (ex.: de ce NU suntem ceea ce mancam).
Pe langa acizii grasi polinesaturati, mai exista doua subgrupe care sunt esentiale pentru buna functionare a organismului uman. Acestea constau din doua familii separate, fiecare variind la lungimea lantului de 18 la 22 de legaturi de carbon. Familia omega-6, avand o legatura dubla 6-carbon fata de capatul omega, incepe cu precursorul sau lineoleat (18:2 omega 6) si poate fi elongata si desaturata la o serie de produse care, toate, retin legatura dubla originala omega 6.
Acum ca am lamurit si asta, citeste continuarea
Pentru cea mai mare parte din metabolismul uman, acest proces se opreste la arahidonat (20: 4 omega 6). Aceasta serie de pasi este descrisa vertical pe partea stanga a imaginii de mai jos.
De observat, de asemenea, ca aceasta secventa scurta numerica, consta din numarul de legaturi de carbon (ex.: 20 pentru arahidonat), urmatoarea dupa aceasta coloana este numarul de legaturi duble (4) si omega6 care indica distanta de la prima legatura dubla pana la capatul omega. Toate legaturile aditionale se petrec la intervale de 3 legaturi de carbon.
Aceleasi enzime care proceseaza acizii grasi omega 6 sunt, de asemenea, elongate si desaturate de precursorul omega 3, alfa-linoleat (18: 3 omega3 – a NU se confunda cu linoleatul – de aceea notarea numerica a particulei omega este mai buna).
Totusi, decat sa se opreasca la nivelul de omega 3 EPA (20: 5 omega3), care este analog cu arahidonatul, cea mai mare cantitate de omega 3 din tesuturile organismului uman este docosahexenoat (22: 6 omega3, sau DHA, prescurtat).
Chiar si oamenii care mananca mult peste sau iau suplimente cu ulei din peste, care contin cantitati mari de EPA, au mai mult DHA decat EPA in membranele celulare.
Iata cum acest mecanism cu diferiti acizi grasi (sa-i numim FADS – abreviere de la fatty acids) si enzimele de tip elongaza proceseaza in mod activ ceea ce mancam pentru a incerca mentinerea unui set optim de acizi grasi esentiali, precum arahidonatul sau DHA in membranele celulare.
Metabolismul enzimatic al familiilor de acizi grasi esentiali (omega 6 si omega 3) si ne-esentiali. SCD1, steroil-CoA-desaturaza – adauga o legatura dubla cu 9 atomi de carbon de la capatul acid al lantului de carbon.
FADS2, acid gras-desaturaza-2, adauga o legatura dubla cu 6 atomi de carbon fata de capatul acid. Pentru ca toate aceste enzime „lucreaza” la capatul acid, o legatura dubla omega 3 sau omega 6 nu se schimba in raport cu capatul omega atunci cand aceste completari sunt facute la celalalt capat al lantului.
Astfel, un acid gras omega 3 ramane o grasime omega 3 pana cand este „arsa” ca si combustibil, acelasi lucru aplicandu-se si pentru familia omega 6. Metabolic vorbind, ele nu pot fi inter-convertite (de aceea nu exista sageti orizontale in poza pe partea stanga). SCD1-1, pe de alta parte, poate adauga o legatura dubla la o grasime saturata, facand-o fie o mono-nesaturata omega 9 (oleat, 18: 1 omega 9) daca incepe de la 18:0 sau palmitoleat (POA, 16: 1 omega 7) cand incepe de la 16:0.
Un aspect important este acela ca atunci cand o persoana trece de la o dieta high-carb pe una suficient de scazuta in ceea ce priveste nivelul de carbohidrati in asa fel incat corpul incepe sa produca cetone (uzual la sau sub 50 grame pe zi carbohidrati in total), economia de acizi grasi a corpului se schimba dramatic.
Asta se traduce intr-o crestere in arahidonat si DHA in fosfolipidele serice si, in acelasi timp, nivelurile de produse intermediare (acizi grasi aflati la jumatate de „drum” intre precursor si produs final (ex. 20: 3 omega 6 de pe calea omega-6) scad foarte mult.
Asta e cel putin enervant pentru abordarea clasica medicala, intrucat daca corpul are de descompus mai multe resturi de acizi grasi intermediari, te-ai astepta sa gasesti niveluri ridicate din aceste produse in organism.
Organul care este cel mai activ in acest metabolism al acizilor grasi este ficatul, arie din care este greu sa prelevezi mostre umane (biopsie). Exista, insa, o serie de studii in curs de publicare, ce indica nivelurile de FADS1 si FADS2 in ficatul unor soareci mentinuti pe diete low-carb timp de 2 saptamani. Ambele niveluri s-au redus cu 50%.
